↑ Return to 2014

Crater Maraton – Oradea

Duminica 18.05 am participat cu echipa la Crater Maraton, organizat de echipa Velosport Oradea. Am reusit sa ne adunam zece rideri dintre membrii Alien Cycling si apropiati ai clubului. In randurile ce urmeaza vom vedea povestea cursei vazuta prin ochii lui Barbinta Dan si Marius Tirle:

10387027_732202886822133_2380960383969228222_o

Dan Barbinta:

Noroiala cat pentru un an, la Crater Maraton Oradea.

In week-endul care a trecut aveam de ales intre o cursa de XCO sambata la Baia Mare, si XCM(maraton) duminica in statiunea 1 Mai. Avand in vedere ca ma descurc mai bine la maratoane si plus ca nu imi sunt asa pe suflet cursele de XCO, am ales cursa de duminica unde trebuia sa parcurg distant de 70 km, 99 la suta off road!

Am campat de sambata in statiune impreuna cu baietii de la Buciumi  unde am facut o lunga sedinta tehnica pana spre mizul noptii cand s-a stins…. luna si stelele , drept urmare spre dimineata ora 4 a inceput sa picure in ordinea : rar, des si foarte des pana in jur de ora 8 jumate.

Dupa toata saptamana in care am fost ocupat mult la munca si  am reusit sa ies doar la un antrenament, a mai si plouat zile la rand, ma asteptam la conditii grele de concurs.  Am fost prins pe picior gresit cand mi-am dat seama ca am ramas fara placute de frane, si ca nu am cauciucuri adecvate conditiilor de pe traseu. Norocul meu a fost ca un bun prieten , Vezentan Laurentiu in seara dinainteea concursului ne-am intalnit din intamplare si m-a ajutat el cu o pereche de cauciucuri pentru noroi care au fost secretul cursei ce avea sa se consume.

Dimineata dupa ploaie , am ridicat pachetele de start, dupa care au aparut si colegii mei de club de la Zalau, am pregatit sufleteste lanturile schimbatoarele si pinioanele, am facut putina incalzire si am incalecat dupa linia de start.

Am numarat in mare concurentii de la tura mea si eram doar o mana de oameni, eram surprins de numarul asa ne mic. Dupa start tot ce aveam in gand era sa termin cursa fara incidente deoarece noroiul nu il poti anticipa ca pe o piatra, o groapa sau alt obstacol. In primi 2-3 kilomerti am prins incredere in mine vazand ce mult ma ajuta cauciucurile, dar doar pe portiunile de noroi, in rest am fortat destul de mult dar nu sufficient  ca sa rulez intr-o medie de viteza demna de un concurs. Simteam dureri de spate inca din primii kilometri si pot spune ca am facut cursa pe intervale tocmai sa scap de aceste dureri.  O alta emotie am avut in sensul sa nu ratez traseul deoarece acest concurs a fost la prima editie si ma asteptam la orice, asa ca la fiecare intersectie am preferat sa pierd 5 secunde sa pot urmari semnele, decat sa pierd 5 -10 minute ratacind. In ceea ce priveste desfasurarea cursei, in primii 3 km am tinut dupa Kelemen Arpad, iar mai apoi am fost ajuns de un rider din Ungaria de la echipa Merida dupa care nu am reusit sa ma tin distant lunga, iar spre kilometrul 15 a trecut un grupul fruntas de la traseul scurt. La kilometrul 25 a mai trecut un rider din Ungaria in fata, apoi am ramas singur aproape tot traseul, spre sfarsit ajungad din urma din cei care au facut tura scurta.10286972_732201736822248_2423707815828524436_o

Traseul a fost unu de poveste, cu urcari mai scurte, nu foarte comod mie, noroiu insa a “ridicat diferenta de nivel” daca tot nu au reusit dealurile din jur . Am reusit sa inchei cu bine si cu success cursa, trecand linia al 4-lea in clasamentul geneal si primul a categria de varsta 19-29 ani.

Au fost alaturi de mine si de aceasta data Alien Cycling, Isostar, Bellotto, alienbike.ro, carora le multumesc, si multumesc in mod special lui Laurentiu Vezentan pentru anvelope.

10380459_732419656800456_6888202593832753794_o

Marius Tirle:

Dupa o saptamana in care ploaia nu mi-a permis sa imi fac antrenamentele asa cum trebuie, a venit si ziua de duminica, cand aveam sa particip la Crater Maraton. Eram pregatit pentru o cursa in cele mai grele conditii, avand in vedere ceea ce aratase la stiri cu o seara inainte “Inundatii la Oradea”. Nu sunt strain la conditii de noroiala maxima, atata vreme cat am participat in urma cu 3 ani la cea mai grea competitie pe noroi “MMM” unde mi-am carat bicicleta in spate peste 15km, si de asemenea ca organizator MMZ, am avut si noi parte de conditii extreme.

Am pregatit lantul cu un ulei special de la Motorex care are o protectie sporita la conditii de umezeala, si o pereche de anvelope Race King 2.0 de la Continental, ce aveau sa ma ajute in lupta cu noroiul. 1396974_732421213466967_5281695930500108436_o

Startul l-am luat la 5 minute dupa cei de la Elite, si am pornit pe un drum partial asfaltat, ce avea sa devina un drum plin de noroi lipicios si alunecos dupa primii cativa zeci de metri. Am pornit ceva mai usor, neavand incalzire, fiind depasit de aproximativ 15-20 de concurenti. A urmat o portiune de 50-100m, cu o panta medie de peste 10%, pe un noroi suepr alunecos, unde am inceput alaturi de ceilalti sa imping bicicleta, pentru ca aderenta nu iti permitea sa urci pe bicicleta. de aici o mica portiune in usoara urcare, unde se putea pedala fara nici o problema. dupa cateva sute de metri, a urmat o noua urcare ceva mai abrupta, in camp deschis, unde noroiul era de consistenta mai tare, si care era foarte lipicios. Aici si primul meu avantaj anvelopele subtiri mi-au permis sa pedalez, depasind cam 5 concurenti ,ce se chinuiau sa isi scoata noroiul de la cadru, pentru a li se invarti rotile. de aici am intrat din nou in padure, unde aveam sa regret faptul ca mi-am mflat rotile prea tare, pe coborari  avand controlul aproape zero. Dupa aproximativ 10 km de cursa, am ramas sigur, si ma chinuiam efectiv sa stau pe bicicleta, traseul fiind foarte lunecos, si in mod special ma straduiam sa ma orientez, atentia fiind distribuita intre a evita obstacolele din traseu (foarte multe lemne) si orientarea, marcajele nefiind foarte vizibile prin ochelarii acoperiti peste 60% de noroi. Eram ca intr-un vis urat, cand vroiam sa fug, dar nu ma ascultau picioarele, cum acceleram un pic…. cum pierdeam controlul.

10359086_732201760155579_5029284003490539815_oDupa 20 km, la o curba mai brusca, am intrat intr-o balta de juma’ de metru, si pana am iesit, a aparut din spate juniorul din Simleu – Vlad Neaga, insotit de un alt concurent. Am incercat sa ma tin de ei dar, dupa cateva sute de metri iar am aterizat intr-o baltoaca plina de noroi, de unde deabia am iesit. Am hotarat sa ma duc in ritmul meu, si sa speculez portiunile unde ma ajutau anvelopele mai mult pentru a recupera terenul pierdut.

In ultimii 15km, a inceput distractia, coborarile fiind tot mai abrupte si mai alunecoase, ma simteam ca pe un patinoar inclinat plin de copaci, bicicleta mergand unde vroia, fiind nevoit sa ma opresc cu mainile de multe ori pentru a putea lua un viraj. Cu vre-o 2 km. inainte de finish, il observ pe Vlad, si trag sa il ajung. Eram pe ultima coborare, si eram ca intr-o emisiune comica, la fiecare curba cazand amandoi, castigand teren cel care se ridica mai repede. La final am cedat amandoi, si am hotarat sa trecem impreuna linia de finish. Am reusit sa ocup pozitia a 2-a la categorie si locul 10 la general.

A fost un concurs greu, si solicitant, unde experienta in asemenea conditii mi-a adus un avantaj fata de multi concurenti care pur si simplu au cedat.

1501166_732419506800471_8232703376102379585_o

Rezultate:

Dan Barbinta – loc 1 elite 19-29
Marius Tirle – loc 2 race 30-39
Marian Bogdan – loc 3 race 30-39
Vlad Neaga – loc 4 race 14-18
Teo Barbinta – loc 6 race 30-39
Straistaru Eugen – loc 7 race 14-18
Damian Calin – loc 9 race 14-18
Tap Ionut – loc 10 race 19-29
Victor Guset – loc 18 race 19-29
Nelu Brudasca – loc 20 race 30-39

1522646_732202146822207_4787331737155001757_o10321020_732201650155590_7415772223126851033_o10265643_732420870133668_5536009468302542285_o10333288_732201796822242_1951994138845917719_o

Restul imaginilor le gasiti pe pagina noastra de facebook!

© 2014 – Alien Cycling Zalau – Marius Tirle